luni, 21 octombrie 2013

Să parfumăm vopseaua

       
Dezamăgire totală. Aștepta cu sufletul la gură team-building-ul ăsta și tematica a dat-o pe spate și nu în sensul în care se aștepta.

Spera să fie vorba despre un cocktail fancy unde să își poată scoate la înaintare toate farmecele cu care natura a înzestrat-o din plin. Sau măcar să încerce. Când colo, veteranii de la HR au ales o activitate ce se va lăsa cu vânătăi, implică un costum mare, greoi și ciudat și mult noroi și murdărie: vor merge la paint-ball.

Cât de fericiți erau băieții și cum entuziasmul scădea direct proporțional imediat ce întrebai vreo domnișoară ale cărei piciorușe nu știau să pășească altfel decât pe tocuri nu mai este nevoie să vă spun. 

 Una peste altă, ea avea mari speranțe pentru team-building-ul asta. Voia ca el să vadă cât de cea mai cea este ea. A visat mult timp rochița albastru marin, tocurile de 11 și rujul purpuriu ce îi vor scoate în evidență farmecele.

Schimbare la 180 de grade. Trebuie să se gândească intens cum să fie și ce să facă pentru a îl seduce chiar și în aceste condiții vitrege.

El este noul lider al departamentului de management al ideii, un bărbat frumos că Adonis și cu o inteligență și creativitate ce te dă pe spate. Habar nu are de unde scoate toate ideile astea noi și cum se poate plia atât de ușor și repede pe moduri inovative de a privi lucrurile. Văzută prin ochii lui, lumea pare alta. O fi de la culoare? Verdele clar are un magnetism care poate face asta.

Se plimbă prin casă un pic nervoasă, ce să facă, cum să facă. Părul va trebui clar prins în coc, salopeta nu îi face cu ochiul, dar va trebui totuși să o poarte, la bocanci nici nu vrea să se gândească, machiaj ar fi ridicol să folosească. Un pic de parfum ar merge și măcar aici ar putea petrece vreo oră încercând să îl aleagă pe cel potrivit și atât, în rest farmecele se vor rezuma la strategii ”militare”. Are nevoie de somn.

Ziua cea mare a sosit. Se trezește devreme, cafeaua îi pune neuronii în mișcare, un strop de parfum discret la încheietura mâinii stângi (a ales o aromă fresh despre care o să vă povestesc mai multe un pic mai încolo) și mult entuziasm sau nu, oricum un zâmbet tot își desenează pe față.

Pădurea argintie (cu mesteceni) îi așteaptă. Se formează 2 echipe, ea (Slavă Domnului!!!) este aleasă chiar de el (fusese votat căpitan de echipă) să îi fie ”ostas”. Denumirea era atât de ironică: ”Seducerea inamicului”. Ar fi vrut ea alte povești seducatoate, dar soarta nu a ajutat-o prea mult!

Toate cele sunt puse la punct, puștile încărcate până la refuz cu gloanțe colorate (ale ei erau roz, să fie doar o coincidență sau cineva să fi avut chiar grijă de armamentul cu care urmă să fie ea dotată? Habar n-are!) urmează mobilizarea.

- Noi trebuie să  seducem Iepurașii (așa se numea cealaltă echipă, cineva nu stătea prea bine la capitolul umor astăzi sau ea nu prea putea să priceapă sensibilele ace ale ironiei, iarăși nu știe)! O să ne împărțim în 3 părți de echipe. Voi trei o să atacați flancul stâng, voi 4 flancul drept, iar tu o să stai cu mine să fim cireașa de pe tort, îi vom supraveghea și luă prin surprindere.

Nu îi venea să creadă că îi va fi parteneră. Viața este frumoasă, chiar și în jocuri de băieți trăite pe viu. Îi venea să sară într-un picior, dar se abținu, nu era cazul.

 - Dragă mea, 

Ups, la ea se referă oare? S-a uitat în stânga, apoi în dreapta și toți plecaseră deja. Ea era ”draga mea”

… noi vom lucra în felul următor. Tu o să îmi păzești spatele. Eu voi recunoaște zonă. E bine? 

 - Îhîm, a fost tot ce a putut să spună. Parcă îi mâncase pisică limba după cum îi spunea mama ei în copilărie.

Zis și făcut, ea se mișcă total incomod pe coate și genunchi încercând să îl păzească pe el (ce rol frumos!!!) și el se unduia cu o agilitate pe care nu i-ar fi recunoscut-o printre copaci și noroi. 

Era atât de frumos … el, nu paint ball-ul, la astfel de jocuri și-a jurat că nu va mai lua parte cât o trăi!

Din neant o furtună de gloanțe s-a abătut peste ei, țop, o săritură îi aruncă pe amândoi în spatele unui pomișor. Pentru moment sunt în siguranță și cu o ascunzătoare temporară numai bună. Și sunt atât de aproape. El îi poate simți respirația și parfumul. Ea îi aude inima cum bate și simte cum se topește toată.

- Eu zic să îi asaltăm cu bile de vopsea parfumate.

- Poftim? Despre ce vorbești? Se ridică ea într-un cot cu noroiul curgând în largul lui de pe salopeta în care oricum înota.

- Păi, parfumul tău m-a îndemnat la astfel de idei. Ne trebuie super-puteri pentru a continua și a ieși în picioare din „războiul” ăsta. 

- Și cum facem? 

- Ne ridicăm și tragem. Este clar că suntem încercuiți și în cazuri de genul ăsta cea mai bună apărare e atacul.

- Dacă zici tu … își auzi ea propriile cuvinte rostite fără o prea mare tragere de inimă. Și parfumul? 

- Păi vopseaua a preluat aroma parfumului pe care îl folosești și cred că va amorți un pic inamicul.

- Bine!

Cu puteri nebănuite, se ridică strigând cât de tare putea: Super Playboy.

Inamicii se întorc mirați să vadă cine ce treabă are cu astfel de sintagme în mijlocul unui asalt si … îi luară total prin surprindere.

Bilele zburară una după alta cu o viteză nebănuită. Pe repede înainte îi colorează în roz și verde pe toți cei ce le erau în raza vizuală și coborâră din nou sub copăcel pentru o bine-meritată pauză de realimentare a armelor.

- Ești bună! Ce ți-a venit cu Super Playboy? I-am luat prin suprindere. 

- Păi nu ai zis tu de bile parfumate? Așa se numește parfumul.

- Câtă liniște e!

Dacă se uita și ea cu mai mare atenție în jur, chiar că era liniște. I-om fi nimicit pe toți? a intrebat ea in sinea ei. Când pe neașteptate îl simți atât de aproape de ea. Sărutul, sărutul a luat-o pe neașteptate. A fost un premiu mult-așteptat și atât de dulce. Poate susține cu mâna pe inimă că ea este cea câștigătoare în “războiul” ăsta. Și-am folosit cu suces puterile de seducție asupra Adonis-ul firmei și ca efect secundar, echipa adversă este la pământ. Ce și-ar putea dori mai mult de la viață?

Concluziile zilei îi spun că azi a spulberat un mit: poate fi seducătoare chiar și în salopetă, prin noroi, iar parfumul are efecte nebănuite în orice situație!

*Articol scris pentru proba cu numarul 8 din cadrul competitiei SuperBlog 2013!

2 comentarii:

  1. Ce dragut ai scos parfumul la iveala! Cred ca mi-ar placea si mie un meci de paint ball cu bile colorate si parfumate. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti dai seama ca si mie, pana una alta insa ma tratez cu imagini din astea pur imaginare :)

      Ștergere

Multumesc pentru vizita! Abia astept sa iti citesc parerea!